Am auzit foarte des: ”Să vină primăvara aia odată!”, ne-am auzit foarte des vocea interioară: ”Mi-e dor de primăvară!”. Dar ce este primăvara? Primăvara este prima fiică a anului, cea mai tânără și mai frumoasă dintre toate, veți spune. Stați, stați, stați! Păi dacă e prima, de ce nu e cea mai mare, cea mai bătrână? Ei bine, tocmai asta înseamnă primăvara – un perpetuu început. Și tocmai asta o face atât de minunată. Primăvara e miracolul întregii creații, este dovada că binele învinge întotdeauna, că tinerețea învinge bătrânețea, că dragostea învinge răceala dintre oameni, că bucuria învinge tristețea. Indiferent cât de lungă este iarna. Ba mai mult, cu cât iarna este mai lungă și mai friguroasă, cu atât primăvara pare mai frumoasă. Este o rimă care a apărut spontan, neintenționat, tocmai pentru că vorbim de primăvară. Primăvara e ritm, e cântec, e poezie, e armonie – momentul când pământul se reîmprietenește cu cerul, cu toată creația.